Structura dintilor

Coroana este partea vizibila a dintelui in cavitatea bucala (in mod normal, cand nu exista retractii gingivale). Forma sa difera in functie de tipul dintelui. Astfel incisivii au forma de dalta, pentru a taia alimentele, caninii sunt ascutiti pentru a putea sfasia din alimente, iar premolarii si molarii sunt prevazuti cu o suprafata speciala, formata din cuspizi si santuri, pentru a permite mestecarea si triturarea alimentelor.

In compozitia coroanei dentare distingem trei straturi diferite, dinspre suprafata spre profunzime: smaltul, dentina si pulpa coronara. Smaltul este cel mai dens si rezistent tesut al organismului, fiind format din cristale. Dentina prezinta o structura canaliculara, este mai groasa si protejeaza pulpa dentara, aceasta din urma fiind, de fapt, un manunchi de vase si nervi dispus in interiorul dintelui.

Astfel, dintii sunt formati din coroana si radacina, iar forma celor doua portiuni variaza in functie de tipul dintelui respectiv.

Radacina este portiunea dintelui aflata in interiorul osului. Are rol de fixare a dintelui in os, fiind alcatuita din cement (la suprafata), dentina si canal/sau canale radiculare. In general incisivii, caninii, premolarii inferiori si al doilea premolar superior au cate o radacina. Primul premolar superior prezinta in majoritatea cazurilor doua radacini. Molarii de sase ani (primii molari) au de obicei trei radacini, in vreme ce restul molarilor pot avea numar variat de radacini (3,2 sau 1).

Parodontiul este sistemul de sustinere al dintelui si inconjoara radacina acestuia. Cuprinde foarte multe fibre parodontale, care asigura ancorarea radacinii in alveola.