Actiunea zaharului in producerea cariei dentare se explica prin doua fenomene: microorganismele din cavitatea bucala fermenteaza carbohidratii, cu producerea unor acizi ce ataca structurile dure dentare. Pe de alta parte, zaharurile constituie substratul nutritiv al acestor bacterii si inlesneste adeziunea intre calulele bacteriene.

Efectul cariogen al hidrocarbonatelor nu depinde numai de contactul lor cu dintele, ci si de durata acestui contact. Un rol important in acest sens il are consistenta alimentelor, cele moi fiind mai cariogene decat cele tari, ca si cele sub forma de pulberi fine fata de cele lichide. De asemenea, viscozitatea si adezivitatea unor produse zaharoase (caramele, jeleuri, rahat) favorizeaza in mod deosebit aparitia cariei prin stationarea lor indelungata in cavitatea bucala, in special in zonele greu accesibile. Asocierea grasimilor in produsele zaharoase le reduce timpul de contact cu dintele si, deci, nocivitatea.
Potentialului cariogen al alimentelor depinde si de proportia diferitelor tipuri de zaharuri din compozitia lor. Spre exemplu, amidonul crud din plante coboara foarte putin pH-ul, in timp ce amidonul preparat termic poate fi la fel de periculos ca zaharul. Astfel, painea si combinatia de amidon si zahar (fursecuri, prajituri, cereale indulcite) au un efect cariogen mult mai puternic decat al zaharului.

Sfaturi practice pentru o dieta mai sanatoasa:

• consumarea mai multor tipuri de alimente, in special cereale integrale, legume si fructe crude (acestea din urma au efect mecanic de curatire a dintilor). O nutritie sanatoasa este esentiala la copiii care au dintii in dezvoltare si la adulti pentru mentinerea sanatatii gingiilor si evitarea aparitiei cariei.
• laptele, produsele lactate, branzeturile si guma de mestecat fara zahar (cu xilitol – substituent al zaharului) sunt benefice pentru dinti. Ajuta la indepartarea zaharurilor din cavitatea bucala si protejeaza impotriva placii bacteriene. Consumul lor se recomanda dupa mese si gustari
• consumarea de alune sau branzeturi la sfarsitul mesei pentru combaterea aciditatii
• evitarea alimentelor care contin mult zahar, indeosebi cele lipicioase, cum ar fi dropsuri, caramele, prajituri lipicioase, jeleuri
• consumul de dulciuri sa se faca o singura data pe zi, cu ocazia meselor principale si sa fie urmat de periajul dentar
• evitarea alimentelor foarte fierbinti, in special alternanta lor cu bauturi foarte reci, intrucat determina microfisuri la nivelul smaltului – locuri unde cariile se vor dezvolta mai usor
• evitarea gustarilor dintre mese
• evitarea consumului regulat de sucuri carbogazoase (acidulate) si indulcite, dar si a sucurilor (“naturale”) de fructe, care exercita un efect acid asupra smaltului dentar
• din aceleasi considerente se recomanda evitarea abuzului de fructe si legume (indeosebi la persoanele vegetariene), intrucat pot determina eroziunea smaltului
• nu se iau gustari inainte de culcare, deoarece mancarea ramasa pe dinti peste noapte are puternic efect cariogen.

De asemenea, secretia salivara scade pe timpul noptii si nu curata gura in timpul somnului.
Aplicarea acestor masuri, alaturi de o igiena bucala corespunzatoare, ajuta la prevenirea cariilor si a afectiunilor gingivale.

Se caracterizeaza printr-un disconfort localizat la unul sau mai multi dinti, cu puseuri dureroase bruste declansate de contactul cu alimente reci, calde, presiune sau chiar si de aerul rece.

In majoritatea cazurilor este determinate de consumul de alimente si bauturi acide, in asociere cu periajul dentar agresiv. Presiunea mare exercitata pe manerul periei in cursul spalatului pe dinti, folosirea timp indelungat a pastelor de dinti foarte abrazive (de ex. cele cu efect de albire), precum si tranzitarea diferitelor alimente sau lichide acide prin cavitatea bucala favorizeaza uzura smaltului dentar si retragerea gingiei.

Stratul de smalt are rolul de a proteja structura dintelui, dar prin uzura sa in timp se expune dentina subiacenta, care prezinta o rezistenta mai redusa la carii, uzura mecanica alti factori externi. De asemenea, dentina contine canalicule in care se afla terminatii nervoase responsabile de transmiterea stimulilor catre pulpa dintelui si in lipsa smaltului protector dintele devine mult mai sensibil, durerea instalandu-se cu usurinta in cazul celor mai mici iritatii.

Pe baza chestionarelor completate de medicii dentisti s-a constatat ca frecventa eroziunilor dentare a crescut in ultimii 5 ani. Marea partea a pacientilor isi “trateaza” hipersensibilitatea dintilor evitand spalatul pe dinti in regiunea dintilor afectati sau consumul de alimentele si bauturi reci. Astfel ei doar previn simptomele, dar nu elimina cauza problemei.

Pentru pacientii cu dintii sensibili Academia Generala de Stomatologie ofera urmatoarele recomandari in scopul ameliorarii simptomelor:

• Inlocuiti pasta de dinti actuala cu una desensibilizatoare – exista pe piata numeroase produse pentru dinti sensibili (cu inscriptia “Sensitive”)
• Evitati periile de dinti dure! In cazul unei hipersensibilitati accentuate puteti inlocui peria de duritate medie cu una moale (avand inscriptia“Soft” pe ambalaj)
• Mentineti o igiena orala corespunzatoare – spalati-va pe dinti zilnic de cel putin 2 ori cate 3 minute, folositi ata interdentara sau periuta interdentara in fiecare seara
• In timp ce va spalati pe dinti evitati apasarea exagerata a periei pe dinti
• Evitati alimentele si bauturile acide – sucuri carbogazoase, sucuri de fructe, fructe foarte acide (citrice, kiwi)

Pentru tratarea eficienta a sensibilitatii dintilor apelati la sprijinul medicului stomatolog. Si nu uitati de controalele periodice recomandate la intervale de cate 6 luni!

• carii dentare netratate
• contactul dintre dintii vecini se pierde prin largirea spatiului interdentar
• atrofierea papilei gingivale interdentare
• migrarea dintilor dupa extractii
• dinti erupti in pozitii anormale (rotiti, incalecati sau pozitionati in unghi oblic)
• obturatii sau lucrari protetice incorecte

Repetarea frecventa a retinerii alimentelor intre dinti duce la sangerarea gingiei, gingivita si instalarea unei respiratii urat mirositoare. In timp inflamatia este amplificata de bacterii, intrucat resturile alimentare retentionate constituie o sursa energetica propice pentru acestea.

Posibile consecinte ale fenomenului:

• dezvoltarea pungilor parodontale in jurul dintilor afectati
• retractie gingivala
• abces parodontal
• parodontita (inflamatia structurilor care sustin dintele in osul alveolar)

• medicul dentist efectueaza o examinare completa a cavitatii bucale; cu ajutorul oglinzii dentare si a luminii eficiente a fotoliului stomatologic chiar si leziunile incipiente se pot pune in evidenta mult mai usor, plus ca medicul poate dispune si de instrumente sau aparate speciale care faciliteaza diagnosticul
• cu aceasta ocazie se verifica integritatea si corectitudinea restaurarilor dentare efectuate in trecut (obturatii, coroane, punti sau proteze) si in cazul unor eventuale defectari, acestea se pot repara sau inlocui
• medicul stomatolog poate evalua si gradul de igiena orala si in cazul in care observa ca periajul se efectueaza incorect, brutal sau incomplet, va poate indruma cum sa corectati aceste neajunsuri si eventual va poate recomanda si alte metode in completarea periajului dentar obisnuit
• controlul stomatologic presupune nu doar examinarea dintilor, ci si a gingiilor si a intregii mucoase orale; astfel se poate pune in evidenta orice leziune suspecta a mucoasei (pe limba, buze, palat sau obraji)
• - daca dintii sunt inveliti cu placa bacteriana, ca semn al igienei defectuoase, medicul poate efectua o igienizare profesionala, alaturi de instructajul mentionat
• - daca aveti tartru, medicul stomatolog poate efectua un detartraj cu aparatul sonic sau ultrasonic, ori cu instrumente manuale, pentru a elimina depozitul mineralizat depus pe dinti, responsabil de inflamatia gingivala
• in cazul fumatorilor sau consumatorilor de cafea, ceai, vin rosu, cola si alte alimente si bauturi cu continut mare de coloranti cu ocazia controlului de rutina se poate observa o pigmentatie maronie pe anumite suprafete dentare; acestea se pot elimina eficient prin metode profesionale.
• orice problema de sanatate orala descoperita la timp se poate trata mai usor si cu costuri mult mai reduse decat afectiunile avansate

Asadar, vizitati-va medicul stomatolog de doua ori pe an si ingrijiti-va dantura cu regularitate!

Persistenta mediului acid in cavitatea bucala contribuie la aparitia eroziunilor. In mod normal, saliva are capacitatea de a tampona aciditatea si de a restabili valoare initiala a pH-ului. In schimb, daca se consuma in exces alimente cu continut bogat in acizi, mecanismele naturale de reechilibrare a pH-ului se epuizeaza si creste riscul de demineralizare a smaltului.

Dietele vegetariene si curele bazate in principal pe fructe si legume crude (in proportie de 66% din totalul alimentelor consumate), favorizeaza la randul lor dizolvarea substantei dure dentare. La fel si regurgitatiile esofagiene (la persoanele ce sufera de reflux gastro-esofagian), precum si varsaturile frecvente (la femeile insarcinate sau persoanele bulimice care isi provoaca voma).

Alimente care favorizeaza eroziunea dentara, daca se consuma in exces:

• Sucurile carbogazoase: contin acid fosforic si acid citric
• Fructe si produse obtinute din fructe: acid citric si acid maleic
• Produse fermentate (iaurt): acid lactic
• Struguri si vinuri: Acid tartaric
• Muraturile: acid acetic, acid lactic.

Dupa mese se recomanda:

• guma de mestecat fara zahar pentru stimularea secretiei salivare
• clatiri bucale timp de 30 secunde cu ape de gura ce contin fluoruri
• utilizarea pastelor de dinti cu fluor

De asemenea, este bine de stiut ca momentul ideal de consumare a alimentelor acide este de dimineata pana la pranz. In niciun caz nu se vor consuma seara, inainte de culcare, intrucat atunci se diminueaza productia de saliva si astfel se reduce capacitatea de neutralizare a aciditatii.

Tot pentru evitarea eroziunilor dentare se recomanda consumul sucurilor acidulate cu paiul, metoda prin care se reduce semnificativ contactul acizilor cu dintii. Nu va spalati pe dinti imediat dupa consumarea alimentelor sau bauturilor acide. Asteptati cel putin o ora pana cand smaltul dintilor isi revine de pe urma atacului acid.

In primul rand, tine minte ca indiferent de aliment, acesta trebuie taiat in bucati mici, mestacat incet si atent. Pentru a adauga proteine in alimentatia ta, incearca tofu.

Sugestiile noastre:

Lactate

• iaurt; daca preferati iaurt cu fructe, folosit in prealabil un blender pentru a micsora bucatile de fructe
• branza moale: de vaca, brie, cheddar
• bauturi pe baza de lapte
• budinca

Paine si produse de panificatie

• orice tip de paine care nu contine seminte sau bucati de cereale; inlaturati coaja, daca este necesar
• briose
• prajituri cu textura moale
• tortilla
• clatite

Preparate din cereale

• cus-cus
• paste
• taietei
• orez – risotto
• mamaliga

Carne si mezeluri

• pui fiert
• pui la gratar, prajit usor
• chiftele
• retete din carne tocata

Peste si fructe de mare

• peste gatit usor
• crochete de peste
• ton, somon – in salata
• file de peste

Supe

• in general supe – crema

Legume

• morcovi fierti si rasi
• cartofi- piure
• salata de varza
• avocado
• spanac – sote
• fasole
• hummus

Fructe

• banane pisate
• sos de mere
• mere prajite
• suc si shake din fructe
• orice fruct care poate fi preparat cu blender-ul

Desert

• inghetat, iaurt inghetat, serbet, granita
• majoritatea bauturilor reci iti creeaza o senzatie foarte placuta – ice tea, cafea cu gheata
• prajituri moi
• placinta cu branza, introdusa in prealabil la microunde pentru a se topi
• placinte cu crema
• jeleu
• budinca

Pofta buna! Daca aveti alte propuneri, le asteptam!

Tartrul se depune de la varste tinere, fiind intalnit la peste 50% din populatia cu varsta peste 40 de ani. Cauzele acumularii sale nu sunt deplin elucidate, dar cel mai des incriminat factor este igiena bucala defectuoasa. La ora actuala exista numeroase teorii in aceasta privinta, insa nici una nu ofera explicatia completa. Un lucru este insa cert: dezvoltarea tartrului presupune preexistenta placii bacteriene pe suprafetele dentare, ale carui elemente se calcifica in timp, ducand la formarea depozitului dur. De asemenea, alaturi de igiena deficitara, in procesul de acumulare a tartrului mai participa si alti factori, precum modificarea cantitativa si calitativa a salivei, pozitia dintilor pe arcada, lucrarile dentare incorecte si alimentatia.

Astfel, este importanta atat compozitia, cat si consistenta alimentelor. Cele bogate in fosfati si azotati (spanac, fasole, mazare) produc prin eliminarea amoniacului si ureei (care se face si prin saliva) o crestere a pH-ului salivar, favorizand precipitarea sarurilor minerale, deci formarea tartrului. Dietele cu alimente moi, rafinate nu solicita destul aparatul masticator, eliminand astfel autocuratirea, mecanism ce se realizeaza pe suprafata dintilor cu ajutorul musculaturii aflate in miscare.

Tartrul este un factor favorizant pentru bolile parodontiului, afectiuni ale tesuturilor care asigura mentinerea dintelui in os. Prezenta acestui depozit, alaturi de placa bacteriana ce acopera suprafata sa, determina in timp inflamarea gingiei, cu diminuarea suportului osos, deci implicit mobilizarea si pierderea dintelui afectat.

Tartrul se poate indeparta de catre medicul dentist, printr-o procedura numita detartraj, urmata de periaj profesional si instructiuni referitoare la mentinerea unei igiene orale corecte. Multi pacienti au tendinta de a refuza detartrajul, din teama de a nu favoriza astfel aparitia cariei dentare in regiunile unde se inlatura tartrul, idee de altfel gresita.

Persoanelor care prezinta acumulari pronuntate de tartru se recomanda repetarea procedeului de igienizare de doua ori pe an.

Actiunea zaharului in producerea cariei dentare se explica prin doua fenomene: microorganismele din cavitatea bucala (indeosebi din placa bacteriana acumulata pe dinti) fermenteaza carbohidratii, cu producerea unor acizi ce ataca structurile dentare. Pe de alta parte, zaharurile constituie si substratul nutritiv al acestor bacterii.

Efectul cariogen al hidrocarbonatelor nu depinde numai de contactul lor cu dintele, ci si de durata acestui contact. Un rol important in acest sens il are consistenta alimentelor, cele moi fiind mai cariogene decat cele tari, ca si cele sub forma de pulberi fine fata de cele lichide. De asemenea, viscozitatea si adezivitatea unor produse zaharoase (caramele, jeleuri, rahat) favorizeaza in mod deosebit aparitia cariei prin stationarea lor indelungata in cavitatea bucala, in special in zonele greu accesibile. Asocierea grasimilor in produsele zaharoase le reduce timpul de contact cu dintele si, deci, nocivitatea.

Potentialului cariogen al alimentelor depinde si de proportia diferitelor tipuri de zaharuri din compozitia lor. Spre exemplu, amidonul crud din plante coboara foarte putin pH-ul, in timp ce amidonul preparat termic poate fi la fel de periculos ca zaharul. Astfel, painea si combinatia de amidon si zahar (fursecuri, prajituri, dar si cerealele indulcite!!!) au un efect cariogen mult mai puternic decat al zaharului.

Sfaturi practice pentru o dieta mai sanatoasa:

• consumarea mai multor tipuri de alimente, in special cereale integrale (müsli simple), legume si fructe crude (acestea din urma cu efect mecanic de curatire a dintilor). O nutritie sanatoasa este esentiala la copiii care au dintii in dezvoltare si la adulti pentru mentinerea sanatatii gingiilor si evitarea aparitiei cariei
• laptele, produsele lactate, branzeturile si guma de mestecat fara zahar (eventual cu xilitol) sunt benefice pentru dinti. Ajuta la indepartarea zaharurilor din cavitatea bucala, stimuleaza secretia salivara si protejeaza dintii impotriva aciditatii produse de placa bacteriana. Consumul lor se recomanda dupa mese si gustari
• consumarea de alune sau branzeturi la sfarsitul mesei pentru combaterea aciditatii
• evitarea alimentelor care contin mult zahar, indeosebi cele lipicioase, cum ar fi dropsuri, caramele, prajituri lipicioase, jeleuri (atat de preferate de copii)
• consumul de dulciuri sa se faca o singura data pe zi, cu ocazia meselor principale
• evitarea alimentelor foarte fierbinti, in special alternanta lor cu bauturi foarte reci, intrucat determina microfisuri la nivelul smaltului – locuri unde cariile se pot dezvolta mai usor
• evitarea gustarilor dintre mese
• nu se iau gustari inainte de culcare, intrucat mancarea ramasa pe dinti peste noapte are puternic efect cariogen. De asemenea, secretia salivara scade pe timpul noptii si astfel este diminuat efectul de diluare a substantelor cu efect nociv asupra tesuturilor dentare
• se va evita consumul frecvent al sucurilor carbogazoase, dar si ingestia in cantitati exagerate a sucurilor de fructe sau a fructelor acide (in special citricele – grapefruit, lamai, portocale, mandarine, etc. – , mere verzi, kiwi), intrucat, datorita continutului de acizi, acestea pot determina asa-numitele eroziuni dentare, adica dizolvarea treptata a smaltului dentar si formarea unor cratere, cu expunerea stratului de dentina, ce poate deveni extrem de sensibil

Aplicarea acestor masuri, alaturi de o igiena bucala corespunzatoare, ajuta la prevenirea cariilor si a afectiunilor gingivale.