Actiunea zaharului in producerea cariei dentare se explica prin doua fenomene: microorganismele din cavitatea bucala fermenteaza carbohidratii, cu producerea unor acizi ce ataca structurile dure dentare. Pe de alta parte, zaharurile constituie substratul nutritiv al acestor bacterii si inlesneste adeziunea intre calulele bacteriene.

Efectul cariogen al hidrocarbonatelor nu depinde numai de contactul lor cu dintele, ci si de durata acestui contact. Un rol important in acest sens il are consistenta alimentelor, cele moi fiind mai cariogene decat cele tari, ca si cele sub forma de pulberi fine fata de cele lichide. De asemenea, viscozitatea si adezivitatea unor produse zaharoase (caramele, jeleuri, rahat) favorizeaza in mod deosebit aparitia cariei prin stationarea lor indelungata in cavitatea bucala, in special in zonele greu accesibile. Asocierea grasimilor in produsele zaharoase le reduce timpul de contact cu dintele si, deci, nocivitatea.
Potentialului cariogen al alimentelor depinde si de proportia diferitelor tipuri de zaharuri din compozitia lor. Spre exemplu, amidonul crud din plante coboara foarte putin pH-ul, in timp ce amidonul preparat termic poate fi la fel de periculos ca zaharul. Astfel, painea si combinatia de amidon si zahar (fursecuri, prajituri, cereale indulcite) au un efect cariogen mult mai puternic decat al zaharului.

Sfaturi practice pentru o dieta mai sanatoasa:

• consumarea mai multor tipuri de alimente, in special cereale integrale, legume si fructe crude (acestea din urma au efect mecanic de curatire a dintilor). O nutritie sanatoasa este esentiala la copiii care au dintii in dezvoltare si la adulti pentru mentinerea sanatatii gingiilor si evitarea aparitiei cariei.
• laptele, produsele lactate, branzeturile si guma de mestecat fara zahar (cu xilitol – substituent al zaharului) sunt benefice pentru dinti. Ajuta la indepartarea zaharurilor din cavitatea bucala si protejeaza impotriva placii bacteriene. Consumul lor se recomanda dupa mese si gustari
• consumarea de alune sau branzeturi la sfarsitul mesei pentru combaterea aciditatii
• evitarea alimentelor care contin mult zahar, indeosebi cele lipicioase, cum ar fi dropsuri, caramele, prajituri lipicioase, jeleuri
• consumul de dulciuri sa se faca o singura data pe zi, cu ocazia meselor principale si sa fie urmat de periajul dentar
• evitarea alimentelor foarte fierbinti, in special alternanta lor cu bauturi foarte reci, intrucat determina microfisuri la nivelul smaltului – locuri unde cariile se vor dezvolta mai usor
• evitarea gustarilor dintre mese
• evitarea consumului regulat de sucuri carbogazoase (acidulate) si indulcite, dar si a sucurilor (“naturale”) de fructe, care exercita un efect acid asupra smaltului dentar
• din aceleasi considerente se recomanda evitarea abuzului de fructe si legume (indeosebi la persoanele vegetariene), intrucat pot determina eroziunea smaltului
• nu se iau gustari inainte de culcare, deoarece mancarea ramasa pe dinti peste noapte are puternic efect cariogen.

De asemenea, secretia salivara scade pe timpul noptii si nu curata gura in timpul somnului.
Aplicarea acestor masuri, alaturi de o igiena bucala corespunzatoare, ajuta la prevenirea cariilor si a afectiunilor gingivale.

Cercetatori de la Spitalul universitar si de la Universitatea din Geneva pun la punct o noua tehnica de fotodezinfectie, informeaza cotidianul elvetian Le Temps.

Aceasta ar putea folosi la eliminarea unor bacterii implicate in diferite patologii dentare, cum sunt cele vinovate de formarea cariilor.

Fotodezinfectia se bazeaza pe o reactie chimica care are loc cand un compus fotosensibil este expus unei surse luminoase cu o lungime de unda adecvata. Reactia genereaza un flux de radicali liberi capabili sa distruga fizic celulele bacteriene.

Procedeul se foloseste deja, mai ales in Canada, cu un laser rosu ca sursa de fotoactivare. Echipa de la Geneva a reusit sa identifice anumiti fotosensibilizatori extrasi din plante, care pot fi activati cu ajutorul unei surse luminoase albastre.

Toate cabinetele dentare au deja acest tip de sursa luminoasa pentru solidificarea rasinilor la obturatiile dentare. Prin urmare, n-ar avea nevoie sa achizitioneze aparate noi’, a spus un membru al echipei de cercetatori.

Prin acest procedeu, s-ar putea trata infectiile pulpei dentare, unde se afla tesuturile vii ale dintilor.

‘Prin tehnicile de dezinfectie conventionale utilizate la tratarea infectiilor pulpare, se constata o rata a esecului de 40% in Europa’, afirma un cercetator. Sunt necesare atunci tratamente cu antibiotice sau extractia dintelui pentru a evita complicatiile infectioase. Cu procedeul pe baza de sursa luminoasa albastra, se spera obtinerea unei dezinfectari care sa scada rata esecului. ‘In cursul unui control banal, este suficienta clatirea gurii cu o solutie care s a contina un fotosensibilizator, dentistul putand apoi sa elimine selectiv, cu o sursa luminoasa, bacteriile cariogene si sa previna astfel formarea cariilor’, explica un membru al echipei de cercetatori.

Alt avantaj al fotodezinfectiei este ca nu exista nicio cale de rezistenta bacteriana care sa necesite utilizarea antibioticelor.

Ramane sa se dezvolte un aparat potrivit, adica o fibra optica care sa permita directionarea luminii albastre spre radacina dentara. ‘Speram sa putem comercializa procedeul, desi nu pare destul de inovator pentru a fi brevetat.

‘Lumina albastra exista deja, ca si fotosensibilizatorii’, spune cercetatorul Serge Bouillaguet, al carui proiect a obtinut un premiu la a treia editia a Salonului Inovatiei, organizat de Spitalul universitar din Geneva, in septembrie 2009.

Obturatiile sunt folosite in mai multe scopuri:

• tratamentul cariilor: umplerea cavitatilor create de medic dupa curatarea cu ajutorul frezei a tesuturilor dentare cariate
• refacerea formei dintelui in cazul unor fracturi dentare
• acoperirea dentinei expuse in zona coletului dentar (portiunea coroanei dentare de langa gingie) in cazul hipersensibilitatii dentare, cand sensibilitatea nu cedeaza la tratamentul cu geluri cu fluor sau paste de dinti de tip “sensitive”

Ce materiale se folosesc la obturatii?

Exista o serie de factori care pot influenta performanta, durabilitatea, longevitatea si costurile unei obturatii: ex. igiena orala a pacientului, componentele materialului de obturatie, unde si cum se aplica obturatia, forta masticatorie aplicata pe dintele obturat.

La realizarea obturatiilor se folosesc urmatoarele tipuri de materiale:

• amalgamul
• ionomerii de sticla
• rasinile compozite
• rasinile ionomerice

Amalgamul

Amalgamul este un material utilizat de mai bine de un secol. Amalgamul reprezinta o combinatie intre mercur cu o pulbere ce contine procente variate de argint, staniu, cupru si zinc. Este durabil, usor de utilizat, foarte rezistent la uzura mecanica si relativ ieftin. Avand in vedere culoarea sa metalica se foloseste numai la dintii din spate, din considerente estetice. Desi amalgamul dentar continua sa fie sigur si un material folosit pe scara larga, exista numeroase avertizari legate de toxicitatea mercurului, dar acestea se elimina din obturatie sub forma de vapori in cantitati minime.

Dezavantajele amalgamului: sensibilitate pe termen scurt la rece sau cald dupa aplicarea obturatiei din amalgam. Aspectul metalic impiedica utilizarea sa in zona vizibila a arcadelor dentare. Nu in ultimul rand, pentru plasarea unei obturatii din amalgam, medicul dentist este nevoit sa indeparteze mai multa substanta dentara pentru a crea retentivitati in scopul ancorarii obturatiei. In timp, amalgamul poate colora tesutul dentar din jurul obturatiei.

Compozitele

Obturatiile din compozit sunt un amestec de umplutura de sticla sau cuart cu un mediu rasinos. Aceste materiale asigura o buna durabilitate si rezistenta la fractura in cazul utilizarii la obturatii cu dimensiuni mici sau medii, expuse unor forte masticatorii moderate. Medicul stomatolog nu este nevoit sa creeze retentivitati suplimentare prin indepartarea unor cantitati suplimentare din tesuturile dentare sanatoase pentru ancorarea obturatiei, ci se poate limita la curatarea structurilor cariate. Sunt disponibile sub forma de seturi, ce cuprind mai multe nuante, pentru a putea adapta obturatia la culoarea dintilor naturali ai pacientilor.

Costurile obturatiilor compozite sunt mai ridicate decat in cazul amalgamului, dar depinde si de dimensiunea cavitatii preparate si de tehnica si materialele folosite.  Aplicarea obturatiilor din amalgam necesita si mai mult timp si mai multe etape de lucru (demineralizarea peretilor cavitatii preparate cu acid, spalare, uscare, aplicarea adezivului si doar apoi se introduce materialul de obturatie propriu-zis). In timp compozitul isi poate modifica nuanta initiala.

Ionomerii de sticla

Ionomerii de sticla sunt materiale translucente, de culoarea dintelui, formate dintr-un amestec de acizi acrilici si pulbere fina de sticla. Sunt destinati utilizarii indeosebi la obturatiile pe radacina si zona gingivala a coroanei dintelui. Ionomerii de sticla pot elibera cantitati reduse de fluoruri, cu efect benefic asupra structurilor dentare adiacente. Nici in acest caz nu este nevoie de indepartarea unei cantitati suplimentare de substanta dentara, intrucat materialul adera chimic de dinte.

Ionomerii de sticla sunt folositi in primul rnad in regiunile neexpuse fortelor masticatorii puternice, intrucat preiznta o rezistenta mai mica la uzura si fractura.

Rasinile ionomerice

Contin de asemenea umplutura de sticla, alaturi de acizi acrilici si rasini acrilice. Se folosesc la obturatii mici, in zone lipsite de forte masticatorii semnificative (ex. interdentar), pe suprafetele radacinilor si prezinta o rezistenta moderata la fractura.

Intrucat niciun material de obturatie nu este perfect si in timp obturatiile de pot fisura, fractura, colora sau disloca, este recomandata verificarea integritatii acestora cu ocazia fiecarui control stomatologic periodic (la intervale de cate 6 luni). In cazul in care o obturatie se fractureaza sau se elimina complet din dinte, este indicat sa va contactati imediat medicul stomatolog pentru a cere o programare in vederea tratarii dintelui afectat.

Caria de biberon este cauzata de expunerea frecventa si prelungita a dintilor la lichide dulci, precum lapte, diferite formule de lapte praf, sucuri de fructe, sucuri racoritoare si alte fluide indulcite.

Acestea au capacitatea de a se retentiona pe suprafata dintilor sau pe gingii pentru perioade mai lungi de timp, cauzand in timp demineralizarea acida si distrugerea smaltului dentar, tradusa prin aparitia cariilor. Adesea, caria de biberon se insoteste de durere dentara, sensibilitate sau chiar si infectarea nervului dentar.

Zaharurile naturale si artificiale (fructoza, glucoza, lactoza, zaharoza) pe care le contin aceste lichide dulci sunt de fapt sursa de energie pentru bacteriile aflate in gura copiilor. Microorganismele au un metabolism complex, prin care descompun zaharurile in acizi, atacand astfel smaltul dintilor. Cu cat aceste lichide petrec un timp mai indelungat in cavitatea bucala, cu atat efectul distructiv este mai accentuat.

Copiii afectati de caria de biberon pot prezenta urmatoarele tulburari:

• obiceiuri alimentare incorecte
• probleme de vorbire
• incredere de sine diminuata
• probleme sociale
• greutate redusa
• crestere intarziata
• iritabilitate

Cum putem preveni caria de biberon?

Iata cateva sfaturi pentru prevenirea cariei de biberon:

• inainte de eruptia dintilor curatati gingia si mucoasa orala a bebelusului dupa fiecare alimentatie
• dupa eruptia primilor dintisori incepeti igienizarea acestora prin periajul dentar
• nu uitati de zonele de gingie unde inca nu au erupt dintii!
• indata ce distanta dintre dintii erupti se reduce si spatiul interdentar devine greu de curatat cu peria de dinti, incepeti sa folositi ata interdentara
• nu culcati copilul cu biberonul in gura, intrucat secretia salivara scade in timpul somnului si astfel lichidele dulci nu vor fi spalate din gura pe cale naturala, prin intermediul salivei, amplificandu-se astfel riscul carios
• daca este totusi necesar sa culcati bebelusul cu biberonul, flaconul sa contina doar apa sau ceai neindulcit
• reduceti consumul frecvent de zahar
• nu adaugati zahar la mancarea bebelusului Dvs. cu scopul de a-i imbunatati gustul
• duceti copilul la control stomatologic incepand cu varsta de 3 ani, la intervale de cate 6 luni

Efectele ceaiului verde reprezinta obiectul central al numeroaselor publicatii si simpozioane contemporane. “Numeroase studii premergatoare ale japonezilor sugerau ideea potrivit careia consumul de ceai verde reduce incidenta cariei”, declara Christina Wu, reprezentanta grupului de cercetatori. “Cu atat mai putina atentie s-a acordat insa ceaiului negru, care a devenit o bautura populara chiar si in tarile occidentale. Pe plan mondial, ceaiul negru reprezinta 80% din totalitatea ceaiurilor consumate.”

Dr. Wu si colaboratorii ei au identificat componente ale ceaiului negru (indeosebi polifenolii), capabile sa distruga bacteriile sau sa incetineasca dezvoltarea lor, respectiv sa inhibe productia de acid la nivelul placii bacteriene. Ceaiul negru inhiba si glucozil-transferaza bacteriana, enzima responsabila de transformarea zaharurilor in polizaharide aderente, ce participa la acumularea abundenta a placii bacteriene. S-a constatat totodata faptul ca, in contact cu ceaiul negru, anumite microorganisme au pierdut capacitatea de agregare la alte microorganisme, reducandu-se drastic cantitatea totala de placa acumulata.

In cadrul studiului, la pacientii care au efectuat clatiri bucale cu ceai negru (cate 5 clatiri zilnice, la intervale de 3 minute si cu o durata de 30 minute), s-a redus cantitatea placii bacteriene si a acizilor produsi de bacterii. Aceste date clinice sustin concluziile unui studiu anterior, realizat de un grup de cercetatori suedezi, care la vremea respectivaa  publicat si un articol privind aceste efecte benefice ale ceaiului negru.

Oamenii de stiinta sunt convinsi ca un consum regulat din aceasta bautura imbunatateste sanatatea orala chiar si la nivel mondial. Combinat cu periajul dentar efectuat dupa mesele principale, consumul de ceai ar putea deveni un nou mijloc complementar recunoscut pe plan mondial pentru combaterea placii bacteriene.

Acelasi raport prezinta date ingrijoratoare privind igiena orala si asistenta stomatologica. Astfel, 95 la suta dintre romani au probleme de sanatate orala.  Mai mult, oamenii folosesc o periuta de dinti timp de doi-trei ani si exista familii in care o periuta este folosita de toata familia sau unii membri ai familiei nu detin periuta de dinti.

Persistenta mediului acid in cavitatea bucala contribuie la aparitia eroziunilor. In mod normal, saliva are capacitatea de a tampona aciditatea si de a restabili valoare initiala a pH-ului. In schimb, daca se consuma in exces alimente cu continut bogat in acizi, mecanismele naturale de reechilibrare a pH-ului se epuizeaza si creste riscul de demineralizare a smaltului.

Dietele vegetariene si curele bazate in principal pe fructe si legume crude (in proportie de 66% din totalul alimentelor consumate), favorizeaza la randul lor dizolvarea substantei dure dentare. La fel si regurgitatiile esofagiene (la persoanele ce sufera de reflux gastro-esofagian), precum si varsaturile frecvente (la femeile insarcinate sau persoanele bulimice care isi provoaca voma).

Alimente care favorizeaza eroziunea dentara, daca se consuma in exces:

• Sucurile carbogazoase: contin acid fosforic si acid citric
• Fructe si produse obtinute din fructe: acid citric si acid maleic
• Produse fermentate (iaurt): acid lactic
• Struguri si vinuri: Acid tartaric
• Muraturile: acid acetic, acid lactic.

Dupa mese se recomanda:

• guma de mestecat fara zahar pentru stimularea secretiei salivare
• clatiri bucale timp de 30 secunde cu ape de gura ce contin fluoruri
• utilizarea pastelor de dinti cu fluor

De asemenea, este bine de stiut ca momentul ideal de consumare a alimentelor acide este de dimineata pana la pranz. In niciun caz nu se vor consuma seara, inainte de culcare, intrucat atunci se diminueaza productia de saliva si astfel se reduce capacitatea de neutralizare a aciditatii.

Tot pentru evitarea eroziunilor dentare se recomanda consumul sucurilor acidulate cu paiul, metoda prin care se reduce semnificativ contactul acizilor cu dintii. Nu va spalati pe dinti imediat dupa consumarea alimentelor sau bauturilor acide. Asteptati cel putin o ora pana cand smaltul dintilor isi revine de pe urma atacului acid.

Cercetatorii au descoperit ca bebelusii ai caror mame aveau un nivel scazut de vitamina D sunt predispusi la carii in copilarie.

Acest fapt a fost confirmat cand mamele copiilor cu carii au fost diagnosticate ca avand un nivel scazut de vitamina D in timpul sarcinii.

Oamenii de stiinta cred ca una din principalele cai prin care merisorul previne infectiile tractului urinar consta tocmai in inhibarea aderentei agentilor patogeni la suprafata interna a vezicii urinare. Se pare ca mecanismul similar il adopta si la nivelul cavitatii bucale.

In cadrul experimentelor realizate, echipa condusa de Dr. Koo a dovedit ca sucul de merisor intrerupe formarea glucanilor, substante care fac legatura dintre microorganisme in structura placii dentare. Bacteriile detin enzime speciale, precum glucozil-transferaza, cu ajutorul carora pot construi placa microbiana bucata cu bucata, formand in scurt timp o adevarata fortareata care acopera dintii si ofera bacteriilor un mediu protector si favorabil proceselor lor metabolice, care duc la eliberarea de acizi. Cercetatorii au observat ca merisorul inhiba enzimele mentionate, reducandu-se astfel masa de placa dentara acumulata pe dinti.

Una din substantele sucului de merisor dezarmeaza deci patogenii cariogeni. Sa nu va ganditi ca dand buzna in magazine pentru a cumpara si consuma aceste sucuri veti scapa de carii. Din pacate, zaharul adaugat la aceste bauturi, combinat cu aciditatea fructelor continute poate facilita formarea cariei.

Urmatorul pas al studiului cosnta in detectarea substantei din sucul de merisor care ofera beneficiile amintite, urmand ca aceasta sa fie testata in detaliu, in cadrul experimentelor in vitro si in vivo, iar daca rezultatele sunt favorabile, substanta va avea mari sanse sa fie utilizata in ape de gura si paste de dinti.

Data de 12 septembrie nu s-a stabilit la intamplare, ci in amintirea fondatorului Federatiei Dentare Internationale, Dr. Charles Godon, care s-a nascut la data de 12 septembrie 1854. Tot la aceasta data, dar in anul 1978 a avut loc la Alma Ata, Kazakhstan, prima conferinta internationala a Organizatiei Mondiale a Sanatatii (WHO), eveniment pe care il sarbatorim cu prilejul Zilei Mondiale a Igienei Orale.

Caria dentara reprezinta cea mai raspandita afectiune cronica pe plan mondial, afectand copii, adulti si varstnici. Poate avea un impact major asupra starii de sanatate generala, poate afecta performantele zilnice si bineinteles costurile terapeutice. Caria si alte boli orale pot fi prevenite cu ajutorul unor masuri simple, dovedite si eficiente. Totusi, chiar si lucrurile simple, precum igienizarea zilnica a cavitatii bucale, cu ajutorul periei si al pastei de dinti fluorizate, nu sunt disponibile peste tot si pentru toata lumea.

Printre aceste substante se numara: butelina, acidul butelic, acidul oleanic, aldehida oleanica si 5-hidroxi-furfuralul. Ultimele trei enumerate au cel mai puternic efect impotriva bacteriilor, indeosebi asupra Streptococcus mutans si Porphiromonas gingivalis. Este nevoie de o concentratie cuprinsa intre 200-1000 micrograme/ml pentru efectul scontat. Acidul butelinic si derivatii acestuia, insa, necesita o concentratie mult mai ridicata decat substantele descrise anterior. Acidul oleanic, in doza de 31 micrograme/ml, previne adeziunea Streptococului mutans la mucoasa, fenomen indispensabil in procesul de proliferare bacteriana.

Stafidele erau considerate pana nu demult cariogene datorita aderentei la suprafata dintilor si continutului glucidic ridicat. Se pare insa ca nu proprietatile fizice determina cariogenitatea alimentelor – uneori primeaza continutul lor chimic.

Din punct de vedere chimic, stafidele nu contin cantitati insemnate de zaharoza, glucidele fiind prezente indeosebi sub forma de glucoza si fructoza, mai putin nocive in privinta cariogenezei.

Indulcitorul din compozitia bomboanelor este rezistent la metabolismul bacteriilor din cavitatea bucala, fiind astfel lipsit de efecte cariogene.

Bomboana este comercializata cu denumirea “Dr John’s Herbal Candy” si este autorizata de FDA (Food and Drug Administration).

Bacteriile din compozitia placii dentare au capacitatea de a se hrani cu zaharurile din alimentele pe care le consumam. Astfel, carbohidratii sunt descompusi in substante acide (acid lactic, acid propionic, acid butiric) care ataca smaltul dintilor, dizolvand anumite elemente anorganice de la suprafata. Fenomenul este reversibil (poate fi oprit, iar smaltul se reface prin precipitarea ionilor minerali din saliva), daca placa bacteriana este indepartata la timp de pe suprafata dintilor.

Cu cat efectul acid este mai indelungat, cu atat mai mare este cantitatea mineralelor extrase. Astfel, in timp, smaltul deteriorat isi pierde rezistenta, suprafata sa se prabuseste si se formeaza o cavitate carioasa. In aceasta leziune se afla foarte multe bacterii, care ajung curand la dentina, tesutul dentar aflat sub smalt (cu o duritate si rezistenta mai redusa decat a smaltului), grosimea careia o pot parcurge rapid in directa pulpei dentare (nervului), multumita structurii canaliculare a dentinei. Odata ajunse la nerv, bacteriile si toxinele acestora induc durerea, care poate fi extrem de violenta.

Iata de ce este important sa ne prezentam periodic  la control stomatologic – pentru a verifica prezenta eventualelor carii incipiente, sau pentru a efectua tratamentul cariei simple (doar cu o plomba). In caz contrar caria poate evolua pana la a fi nevoie de devitalizarea dintelui (scoaterea nervului), de tratamentul prelungit al gangrenei (cu sedinte repetate) sau uneori chiar de extractia dentara.

In plus, tratamentele complicate si prelungite necesita si costuri suplimentare.

Ce efecte poate avea sarcina asupra dintilor si gingiei?

Sarcina este insotita de numeroase schimbari hormonale care amplifica totodata si riscul inflamatiilor gingivale. Nivelurile variabile ale hormonilor determina o sensibilitate crescuta a gingiei fata de bacteriile ce se acumuleaza in placa dentara depozitata pe dinti si gingie. Gingivitele deja existente se pot agrava in perioada sarcinii. Din acest motiv, este important ca femeia gravida sa acorde o atentie deosebita igienei orale si sa impiedice acumularea placii dentare bacteriene.

Cum apare gingivita?

Cauza majora a inflamatiei gingivale o reprezinta placa dentara. Daca aceasta din urma nu este indepartata la timp cu peria de dinti si ata dentara, se acumuleaza in cantitati tot mai mari pe dinti si sub marginea gingiei, producand inflamatia tesuturilor moi, ce poarta denumirea de gingivita. Aceasta reprezinta prima faza a bolilor gingivale si parodontale. In lipsa tratamentului, aceasta inflamatie se agraveaza si in timp duce la instalarea parodontitei (inflamatia ligamentelor si a osului care asigura sustinerea dintilor pe arcada). Parodontita distruge in mod ireversibil gingia ce asigura nutritia si circulatia sanguina la acest nivel, precum si osul ce sustine dintii.

Cum pot sti daca am sau nu gingivita?

In randul femeilor insarcinate, nu mai putin de 70% prezinta una din formele de boala gingivala. Semnele majore ale acesteia cuprind:

• gingia sensibila, umflata sau intens rosie
• in timpul sau in urma periajului dentar gingia sangereaza
• nu puteti scapa nicicum de mirosul sau gustul neplacut al gurii

Sunt in pericol in ceea ce priveste cariile?

Absolut. Pofta pentru dulciuri si greata de dimineata (ce poate impiedica pana si spalatul pe dinti) creste semnificativ riscul la carii.

Cum pot preveni caria si gingivita?

Iata o lista, care va poate ajuta sa mentineti igiena si santatea dintilor si a gingiei dvs.:

• spalatul pe dinti regulat, zilnic de cel putin 2 ori
• utilizarea unei perii de dinti corespunzatoare, care se schimba la intervale de cate 3 luni (evitati peria cu smocuri dure / hard)
• alocati timp suficient periajului dentar – minim 2 minute/periaj – si insistati pe toate surpafetele dentare
• curatati zilnic spatiile dintre dinti cu ajutorul atei dentare sau al periei interdentare, pentru a indeparta placa dentara si din zonele greu accesibile
• evitati consumul frecvent de dulciuri, in special intre mesele principale
• prezentati-va la control stomatologic ata la inceputul sarcinii, cat si pe parcurs

Reprezentantii justitiei au avut in vedere acest aspect si au limitat accesul batranei la nepoti. Astfel, ea are voie sa vada copiii o data pe luna, cate 2 ore, cu conditia de a nu le aduce dulciuri in dar.

Actiunea zaharului in producerea cariei dentare se explica prin doua fenomene: microorganismele din cavitatea bucala (indeosebi din placa bacteriana acumulata pe dinti) fermenteaza carbohidratii, cu producerea unor acizi ce ataca structurile dentare. Pe de alta parte, zaharurile constituie si substratul nutritiv al acestor bacterii.

Efectul cariogen al hidrocarbonatelor nu depinde numai de contactul lor cu dintele, ci si de durata acestui contact. Un rol important in acest sens il are consistenta alimentelor, cele moi fiind mai cariogene decat cele tari, ca si cele sub forma de pulberi fine fata de cele lichide. De asemenea, viscozitatea si adezivitatea unor produse zaharoase (caramele, jeleuri, rahat) favorizeaza in mod deosebit aparitia cariei prin stationarea lor indelungata in cavitatea bucala, in special in zonele greu accesibile. Asocierea grasimilor in produsele zaharoase le reduce timpul de contact cu dintele si, deci, nocivitatea.

Potentialului cariogen al alimentelor depinde si de proportia diferitelor tipuri de zaharuri din compozitia lor. Spre exemplu, amidonul crud din plante coboara foarte putin pH-ul, in timp ce amidonul preparat termic poate fi la fel de periculos ca zaharul. Astfel, painea si combinatia de amidon si zahar (fursecuri, prajituri, dar si cerealele indulcite!!!) au un efect cariogen mult mai puternic decat al zaharului.

Sfaturi practice pentru o dieta mai sanatoasa:

• consumarea mai multor tipuri de alimente, in special cereale integrale (müsli simple), legume si fructe crude (acestea din urma cu efect mecanic de curatire a dintilor). O nutritie sanatoasa este esentiala la copiii care au dintii in dezvoltare si la adulti pentru mentinerea sanatatii gingiilor si evitarea aparitiei cariei
• laptele, produsele lactate, branzeturile si guma de mestecat fara zahar (eventual cu xilitol) sunt benefice pentru dinti. Ajuta la indepartarea zaharurilor din cavitatea bucala, stimuleaza secretia salivara si protejeaza dintii impotriva aciditatii produse de placa bacteriana. Consumul lor se recomanda dupa mese si gustari
• consumarea de alune sau branzeturi la sfarsitul mesei pentru combaterea aciditatii
• evitarea alimentelor care contin mult zahar, indeosebi cele lipicioase, cum ar fi dropsuri, caramele, prajituri lipicioase, jeleuri (atat de preferate de copii)
• consumul de dulciuri sa se faca o singura data pe zi, cu ocazia meselor principale
• evitarea alimentelor foarte fierbinti, in special alternanta lor cu bauturi foarte reci, intrucat determina microfisuri la nivelul smaltului – locuri unde cariile se pot dezvolta mai usor
• evitarea gustarilor dintre mese
• nu se iau gustari inainte de culcare, intrucat mancarea ramasa pe dinti peste noapte are puternic efect cariogen. De asemenea, secretia salivara scade pe timpul noptii si astfel este diminuat efectul de diluare a substantelor cu efect nociv asupra tesuturilor dentare
• se va evita consumul frecvent al sucurilor carbogazoase, dar si ingestia in cantitati exagerate a sucurilor de fructe sau a fructelor acide (in special citricele – grapefruit, lamai, portocale, mandarine, etc. – , mere verzi, kiwi), intrucat, datorita continutului de acizi, acestea pot determina asa-numitele eroziuni dentare, adica dizolvarea treptata a smaltului dentar si formarea unor cratere, cu expunerea stratului de dentina, ce poate deveni extrem de sensibil

Aplicarea acestor masuri, alaturi de o igiena bucala corespunzatoare, ajuta la prevenirea cariilor si a afectiunilor gingivale.

Compania va mai prezenta tratamente minim invazive si nedureroase ale cariilor dentare mici si mijlocii cu ajutorul ultrasunetelor si tehnologiei profi-jet EMS, dar si tratamente endodontice duse spre perfectiune cu ultrasunetele si Endo-Master-ul EMS. Dintii devitali pot avea astfel aceeasi “speranta de viata” cu cei vitali.

In cadrul expozitiei de la Romexpo vor fi puse in vanzare mai multe produse, la preturi competitive. Printre acestea, siliconii de aditie Vannini, cu preturi comparabile cu cele ale siliconilor de condensare, ceea ce permite oricarui cabinet realizarea unor amprente fidele, pas necesar si adesea suficient pentru obtinerea unor lucrari protetice impecabile

La standul companiei veti gasi si Multicure, un produs pentru polimerizarea acrilatului cu parametri pre-setati pentru multiple etape, care permite obtinerea unor proteze si punti dentare hipoalergenice si care nu se coloreaza in timp.