Cercetatorii au constatat ca toate probele provenite de la subiectii cu piercing in limba prezentau concentratii crescute de bacterii parodontopatogene (care determina boli parodontale). Nivelurile obtinute au fost semnificativ mai mari decat in cazul persoanelor fara piercing.

Bijuteriile aveau o vechime cuprinsa intre 2 si 8 ani si s-a observat ca durata purtarii piercingurilor avea influenta asupra numarului de microorganisme gasite. Astfel, cu cat piercing-ul este mai vechi in cavitatea bucala, cu atat flora bacteriana este mai bogata si mai concentrata.

Prezenta piercing-ului oral poate determina inflamatie, rani, infectii si boli parodontale. In cazuri rare se pot asocia si leziuni la nivelul nervilor locali. De asemenea, gingia dinspre cerul gurii se poate retrage datorita presiunii exercitate de piercing-ul inserat in limba. Nu in ultimul rand bijuteria poate distruge coroanele dintilor sau obturatiile (plombele) plasate in dinti.

Oamenii de stiinta cred ca una din principalele cai prin care merisorul previne infectiile tractului urinar consta tocmai in inhibarea aderentei agentilor patogeni la suprafata interna a vezicii urinare. Se pare ca mecanismul similar il adopta si la nivelul cavitatii bucale.

In cadrul experimentelor realizate, echipa condusa de Dr. Koo a dovedit ca sucul de merisor intrerupe formarea glucanilor, substante care fac legatura dintre microorganisme in structura placii dentare. Bacteriile detin enzime speciale, precum glucozil-transferaza, cu ajutorul carora pot construi placa microbiana bucata cu bucata, formand in scurt timp o adevarata fortareata care acopera dintii si ofera bacteriilor un mediu protector si favorabil proceselor lor metabolice, care duc la eliberarea de acizi. Cercetatorii au observat ca merisorul inhiba enzimele mentionate, reducandu-se astfel masa de placa dentara acumulata pe dinti.

Una din substantele sucului de merisor dezarmeaza deci patogenii cariogeni. Sa nu va ganditi ca dand buzna in magazine pentru a cumpara si consuma aceste sucuri veti scapa de carii. Din pacate, zaharul adaugat la aceste bauturi, combinat cu aciditatea fructelor continute poate facilita formarea cariei.

Urmatorul pas al studiului cosnta in detectarea substantei din sucul de merisor care ofera beneficiile amintite, urmand ca aceasta sa fie testata in detaliu, in cadrul experimentelor in vitro si in vivo, iar daca rezultatele sunt favorabile, substanta va avea mari sanse sa fie utilizata in ape de gura si paste de dinti.

Indulcitorul din compozitia bomboanelor este rezistent la metabolismul bacteriilor din cavitatea bucala, fiind astfel lipsit de efecte cariogene.

Bomboana este comercializata cu denumirea “Dr John’s Herbal Candy” si este autorizata de FDA (Food and Drug Administration).

In compozitia coroanei dentare distingem trei straturi diferite, dinspre suprafata spre profunzime: smaltul, dentina si pulpa coronara. Smaltul este cel mai dens si rezistent tesut al organismului, fiind format din cristale. Dentina prezinta o structura canaliculara, este mai groasa si protejeaza pulpa dentara, aceasta din urma fiind, de fapt, un manunchi de vase si nervi dispus in interiorul dintelui.

Astfel, dintii sunt formati din coroana si radacina, iar forma celor doua portiuni variaza in functie de tipul dintelui respectiv.

Radacina este portiunea dintelui aflata in interiorul osului. Are rol de fixare a dintelui in os, fiind alcatuita din cement (la suprafata), dentina si canal/sau canale radiculare. In general incisivii, caninii, premolarii inferiori si al doilea premolar superior au cate o radacina. Primul premolar superior prezinta in majoritatea cazurilor doua radacini. Molarii de sase ani (primii molari) au de obicei trei radacini, in vreme ce restul molarilor pot avea numar variat de radacini (3,2 sau 1).

Parodontiul este sistemul de sustinere al dintelui si inconjoara radacina acestuia. Cuprinde foarte multe fibre parodontale, care asigura ancorarea radacinii in alveola.