Prima vizita la medicul dentist este indicata la varsta de un an, adica aproximativ la 6 luni dupa eruptia primului dinte.

Parintii chestionati in cadrul evaluarilor statistice au motivat amanarea primei vizite la stomatolog cu faptul ca nu erau suficienti dinti erupti sau copiii erau mult prea mici pentru un asemenea control. Bineinteles, au fost si cazuri in care lipsa asigurarii de sanatate a reprezentat problema majora.

Mult mai trist este faptul ca parintii nu se ingrijesc din timp de igiena orala a micutilor, ei ignorand curatarea gingiilor inainte de eruptia dintilor si periajul dentar in primii ani de viata. Practic se neglijeaza sanatatea dintilor de lapte, a caror importanta este deosebit de mare in asigurarea unei danturi definitive corespunzatoare. Carierea si pierderea timpurie a dintilor temporari are repercusiuni majore asupra dezvoltarii si alinierii dintilor definitivi.

Controlul stomatologic regulat, inceput din timp, poate oferi parintilor prilejul de a afla modul in care se ingrijesc corect dintii de lapte si permite descoperirea si tratarea cariilor incipiente, prevenind complicatiile aferente.

Micutul / micuta Dvs. a fost deja la stomatolog? Nu uitati: Controlul regulat de doua ori pe an poate preveni complicatiile si neplacerile cauzate de problemele dentare.

Dupa aparitia primilor dintisori de lapte se incepe curatarea acestora cu ajutorul periutei de dinti si a pastei de dinti pentru copii. Nu se omit nici regiunile gingivale in care nu au erupt inca restul dintilor, ci se curata fie cu periuta de dinti, fie cu tifon umezit.

Cand incepem sa spalam dintii copiilor

Periajul dentar se incepe odata cu aparitia primul dinte de lapte. Cumparati-i o periuta de dinti pentru copii, care este special conceputa pentru dimensiunile gurii si are perii moi. De asemenea, exista paste de dinti pentru bebelusi si copii mici, cu continut redus de fluor sau fara fluor, al caror efect spumant este minim. Schimbati periuta de dinti la intervale de cate 3-4 luni!

Ce cantitate de pasta de dinti se foloseste la copiii mici

Pana la varsta de 2 ani aplicati pe periuta o cantitate de pasta de dinti de marimea unui bob de mazare in fiecare seara. Intre 2 si 6 ani spalatul pe dinti se face de doua ori pe zi, de fiecare data utilizandu-se aceeasi cantitate de pasta de dinti pentru copii, cat un bob de mazare.

Ce facem cand copiii refuza spalatul pe dinti?

Cea mai buna metoda este aceea a exemplului de urmat. Asadar, spalati-va pe dinti impreuna cu micutul.

Primul control stomatologic

Dupa eruptia tuturor dintilor de lapte este recomandat ca micutii sa beneficieze de primul control stomatologic, apoi o data la cate 6 luni. Incercati ca prima intalnire cu medicul stomatolog sa fie cat mai placuta. Rugati medicul sa ii prezinte cabinetul stomatologic, echipa de lucru, iar Dvs. explicati-i cum decurge controlul stomatologic (de ex. medicul va folosi o lampa puternica, o oglinda micuta, etc.).

Succes la ingrijirea dintilor copiilor!

• medicul dentist efectueaza o examinare completa a cavitatii bucale; cu ajutorul oglinzii dentare si a luminii eficiente a fotoliului stomatologic chiar si leziunile incipiente se pot pune in evidenta mult mai usor, plus ca medicul poate dispune si de instrumente sau aparate speciale care faciliteaza diagnosticul
• cu aceasta ocazie se verifica integritatea si corectitudinea restaurarilor dentare efectuate in trecut (obturatii, coroane, punti sau proteze) si in cazul unor eventuale defectari, acestea se pot repara sau inlocui
• medicul stomatolog poate evalua si gradul de igiena orala si in cazul in care observa ca periajul se efectueaza incorect, brutal sau incomplet, va poate indruma cum sa corectati aceste neajunsuri si eventual va poate recomanda si alte metode in completarea periajului dentar obisnuit
• controlul stomatologic presupune nu doar examinarea dintilor, ci si a gingiilor si a intregii mucoase orale; astfel se poate pune in evidenta orice leziune suspecta a mucoasei (pe limba, buze, palat sau obraji)
• - daca dintii sunt inveliti cu placa bacteriana, ca semn al igienei defectuoase, medicul poate efectua o igienizare profesionala, alaturi de instructajul mentionat
• - daca aveti tartru, medicul stomatolog poate efectua un detartraj cu aparatul sonic sau ultrasonic, ori cu instrumente manuale, pentru a elimina depozitul mineralizat depus pe dinti, responsabil de inflamatia gingivala
• in cazul fumatorilor sau consumatorilor de cafea, ceai, vin rosu, cola si alte alimente si bauturi cu continut mare de coloranti cu ocazia controlului de rutina se poate observa o pigmentatie maronie pe anumite suprafete dentare; acestea se pot elimina eficient prin metode profesionale.
• orice problema de sanatate orala descoperita la timp se poate trata mai usor si cu costuri mult mai reduse decat afectiunile avansate

Asadar, vizitati-va medicul stomatolog de doua ori pe an si ingrijiti-va dantura cu regularitate!

Gingia sanatoasa

Pentru a recunoaste mai usor orice modificare a gingiei, trebuie sa stim in primul rand care sunt caracteristicile unei gingii sanatoase:

• culoarea este roz deschis
• textura gingiei este punctata (asemanatoare cojii de portocala)
• este ferma si foarte aderenta de osul alveolar
• nu prezinta ulceratii, fisuri
• nu sangereaza nici spontan, dar nici la periaj sau in cursul alimentatiei

Cauze

In marea majoritate a cazurilor gingivita este provocata de prezenta placii bacteriene si/sau a tartrului dentar in apropierea gingiei. Daca igiena este neglijata sau efectuata incorect, placa bacteriana acumulata in cantitati tot mai mari poate duce la inflamarea gingiilor in doar 3 saptamani. Daca acest depozit moale, care contine milioane de microorganisme, nu este indepartat cu regularitate, bacteriile si toxinele acestora produc procese inflamatorii in tesutul gingival.

In plus, placa bacteriana depusa pe dinti se poate mineraliza prin precipitarea elementelor anorganice din saliva, formand tartrul dentar. Tartrul accelereaza si intretine gingivita. Daca inflamatia persista, in timp se poate extinde din gingie catre tesuturile invecinate, care participa la sustinerea dintelui in os: osul, radacina dintelui si ligamentele dento-alveolare.

Din pacate, inflamatia aceasta implica si fenomene distructive, astfel ca in decurs de cateva luni sau ani (durata variaza in functie de persoana si agresivitatea bacteriilor) osul si gingia se retrag de pe radacina dintelui, iar dintele se mobilizeaza, poate deveni sensibil, cariat la radacina sau pur si simplu se poate pierde complet prin mobilitate extrema.

Alte cauze:

• periajul dur al dintilor – in special cand se folosesc periute de dinti dure sau se aplica forte excesive
• obturatii (plombe) sau proteze si lucrari protetice dentare incorecte
• alinierea incorecta a dintilor – ex. dinti inghesuiti, incalecati – aceste situatii favorizeaza acumularea placii bacteriene mai ales intre dinti
• uneori ranirea gingiei cu diverse alimente tari pot determina inflamatia locala a gingiei, dar aceasta se remite dupa 4-5 zile.
• boli generale: diabetul zaharat, boli endocrine, leucemii – acestea duc la slabirea organismului si inflamarea gingiilor
• sarcina – modificarile hormonale determina o reactie mai accentuata a gingiei fata de prezenta placii bacteriene
• anumite medicamente: antihipertensive, antiepileptice
• lipsa vitaminei C

Semne si simptome

In general primele semne apar la nivelul gingiei dintre dinti, apoi fenomene se extind la toata gingia

• culoarea gingiei devine roz intens, rosu aprins sau rosu-violaceu (in functie de severitate)
• gingia poate prezenta diferite grade de tumefiere (inflamatia presupune si acumulare locala de lichid, tradusa prin umflarea gingiei)
• dispare textura punctata a gingiei si datorita edemului, ea devine lucioasa, intinsa
• nu mai este ferma, ci moale, buretoasa
• adesea sangereaza si la cea mai mica atingere: in timpul periajului, vorbirii sau la mestecarea alimentelor
• in cazuri grave la marginea gingiei apar ulceratii, fisuri
• se poate asocia sensibilitate gingivala sau retractia gingivala
• respiratie urat mirositoare datorita bacteriilor anaerobe cantonate in spatiul dintre dinti si gingie

Tratamentul gingivitei

In cadrul unui consult stomatologic medicul dentist poate stabili cauza gingivitei si poate recomanda si efectua tratamentul adecvat.
Intrucat cea mai frecventa cauza a gingivitei o reprezinta placa bacteriana, este necesara o igienizare profesionala care poate consta in detartraj supragingival si subgingival (la persoanele care au tartru), insotit de periaj profesional sau curatare cu pulbere abraziva.

In cadrul sedintei de igienizare pacientul este instruit cu privire la periajului dentar corect, i se recomanda si i se explica folosirea anumitor instrumente complementare care ajuta la eliminarea cat mai eficienta a placii bacteriene (ata interdentara, periuta interdentara, periuta unismoc sau ape de gura).

Este indicat ca la cel mult 3-4 saptamani dupa sedinta de igienizare profesionala sa va prezentati la un control, pentru a aprecia evolutia inflamatiei gingivale si – la nevoie – pentru a mai corecta deprinderile de igiena orala. Este foarte important ca pacientul sa efectueze regulat dar si corect periajul dentar. In lipsa acestuia toate masurile profesionale sunt zadarnice.

Recomandari suplimentare:

• consumati legume si fructe proaspete pentru a asigura un aport suficient de vitamina C (necesara mentinerii sanatatii gingivale)
• renuntati la fumat! fumatul diminueaza capacitatea de aparare a gingiei si agraveaza inflamatia
• puteti opta pentru paste de dinti ce contin extracte de plante (Parodontax, Blend-a-Med Complete+Herbal sau Colgate Herbal) – musetel, salvie, smirna, etc.
• respectati controalele stomatologice periodice (o data la 6 luni)

Acelasi raport prezinta date ingrijoratoare privind igiena orala si asistenta stomatologica. Astfel, 95 la suta dintre romani au probleme de sanatate orala.  Mai mult, oamenii folosesc o periuta de dinti timp de doi-trei ani si exista familii in care o periuta este folosita de toata familia sau unii membri ai familiei nu detin periuta de dinti.

Bacteriile din compozitia placii dentare au capacitatea de a se hrani cu zaharurile din alimentele pe care le consumam. Astfel, carbohidratii sunt descompusi in substante acide (acid lactic, acid propionic, acid butiric) care ataca smaltul dintilor, dizolvand anumite elemente anorganice de la suprafata. Fenomenul este reversibil (poate fi oprit, iar smaltul se reface prin precipitarea ionilor minerali din saliva), daca placa bacteriana este indepartata la timp de pe suprafata dintilor.

Cu cat efectul acid este mai indelungat, cu atat mai mare este cantitatea mineralelor extrase. Astfel, in timp, smaltul deteriorat isi pierde rezistenta, suprafata sa se prabuseste si se formeaza o cavitate carioasa. In aceasta leziune se afla foarte multe bacterii, care ajung curand la dentina, tesutul dentar aflat sub smalt (cu o duritate si rezistenta mai redusa decat a smaltului), grosimea careia o pot parcurge rapid in directa pulpei dentare (nervului), multumita structurii canaliculare a dentinei. Odata ajunse la nerv, bacteriile si toxinele acestora induc durerea, care poate fi extrem de violenta.

Iata de ce este important sa ne prezentam periodic  la control stomatologic – pentru a verifica prezenta eventualelor carii incipiente, sau pentru a efectua tratamentul cariei simple (doar cu o plomba). In caz contrar caria poate evolua pana la a fi nevoie de devitalizarea dintelui (scoaterea nervului), de tratamentul prelungit al gangrenei (cu sedinte repetate) sau uneori chiar de extractia dentara.

In plus, tratamentele complicate si prelungite necesita si costuri suplimentare.