Cel putin aceasta este observatia cercetatorilor de la Universitatea Harvard.

Boala parodontala reprezinta o inflamatie cronica determinata de acumularea bacteriilor la nivelul santului gingival, marginit de dinte si gingie, care – in timp – poate duce la pierderea osului si a dintelui.

Microorganismele implicate au nevoie de un substrat inflamator pentru a se putea dezvolta, iar tratamentul antiinflamator cu acizi grasi de tip omega-3 pare sa amelioreze parodontitele experimentale la iepuri.

Grupul cercetatorilor mentionati a studiat peste 9000 de pacienti adulti, intre anii 1999 si 2004. Aproximativ 8% dintre participanti prezentau afectiuni gingivale. S-a urmarit inregistrarea datelor legate de dieta participantilor, pentru a verifica existenta vreunei corelatii intre alimentatie si starea de sanatate a gingiilor. Alaturi de consemnarea datelor personale, precum varsta si sexul, s-a notat aportul caloric si tipul alimentelor consumate.

S-a observat ca pacientii care consumau cantitati mari de peste si seminte uleioase, bogate in acizi grasi omega-3, prezentau o incidenta cu 22% mai redusa a bolii parodontale, spre deosebire de ceilalti participanti. De asemenea, ei aveau si un nivel mai mic de proteina C reactiva in sange, acesta din urma fiind un marker specific al inflamatiei in organism.

Pana la clarificarea rolului acizilor grasi omega-3, care par mai degraba a preveni boala parodontala si mai putin sa o trateze. Efectul exact pe care il exercita asupra sanatatii gingivale nu este deplin elucidat si necesita cercetari aprofundate.

Pentru prevenirea afectiunilor gingivo-parodontale se recomanda, de asemenea, controlul stomatologic regulat, la intervale de cate 6 luni si, la nevoie, igienizarea profesionala a dintilor (detartraj si periaj profesional).

Sursa: Reuters Health
Traducere: Blanka Petcu – AllDental – ©

Au participat in total 1160 de japonezi, cu varsta cuprinsa intre 20 si 77 de ani.

Starea de sanatate a gingiei s-a evaluat pe baza prezentei sangerarii, a tartrului dentar si a pungilor parodontale formate in jurul dintilor.

Conform asteptarilor, persoanele cu consumul cel mai mare de oxigen au prezentat cele mai mici grade de inflamatie gingivala. Cercetatorii au calculat si valoarea indicelui de masa corporala (BMI), pentru identificarea persoanelor supraponderale si pentru a stabili gradul de obezitate. Participantii cu valori BMI reduse au prezentat cel mai mare consum de oxigen si o incidenta redusa a gingivitei.

Autorii studiului indeamna la un stil de viata sanatos, bazat pe o alimentatie echilibrata si efectuarea regulata a exercitiilor fizice.

Sursa: Journal of Periodontology
Traducere: Blanka Petcu – AllDental ©

Cercetarea efectuata in cadrul Universitatii din Carolina de Nord a conchis ca aproximativ 9000 de gene – adica 30% din genele descoperite in corpul uman – sunt expresate in mod diferit in timpul instalarii gingivitei sau al procesului de vindecare. Caile biologice asociate cu activarea sistemului imun s-au dovedit a fi caile majore activate si critice pentru controlul reactiei organismului fata de acumularea placii bacteriene pe suprafata dintilor. In plus, alte cai de expresie a genelor, activate in cursul dezvoltarii biofilmului microbian includ si caile care sunt implicate in vindecarea plagilor, procesele neurale sau de reinnoire a pielii. S-au observat, de asemenea, modificari vasculare, in chemotaxie, precum si in metabolismul energetic si steroidian.

Rezultatele studiului demonstreaza ca simptomele clinice ale gingivitei reflecta modificari complexe la nivel celular si procese moleculare complicate. Intelegerea miilor de gene si a sistemelor multiple implicate in dezvoltarea gingivitei vor facilita cunoasterea exacta a fenomenelor ce au loc in organismul uman odata cu instalarea bolii si a modului in care acestea influenteaza sanatatea generala a individului.

Placa formata pe dinti, responsabila de instalarea gingivitei, reprezinta o acumulare de bacterii sub forma unui biofilm atat sub-, cat si supragingival. Biofilmul poate lua nastere si in alte parti ale corpului si poate fi implicat in dezvoltarea multor afectiuni, precum infectii ale tractului urinar, infectii ale urechii sau sinuzita cronica.  Cercetatorii cred ca descoperind modul in care organismul interactioneaza cu depozitul microbian ce induce gingivita poate oferi detalii pretioase despre o serie de afectiuni asociate cu prezenta biofilmului, respectiv despre prevenirea si tratarea acestora.

Sursa: Science Daily
Traducere: Blanka Petcu – AllDental

Vaccinul este deja testat pe soareci si se preconizeaza ca in curand, dupa depasirea cu succes a testelor pe modele animale, se va trece la studiile clinice cu subiecti umani.

Tinta vaccinului este Porphyromonas gingivalis, unul din liderii grupului de bacterii parodontopatogene. Acesta este prezent in numar extrem de mare in majoritatea leziunilor parodontale si intr-o concentratie mult mai mica in cazul regiunilor gingivale sanatoase.

Desi bacteria poate fi eliminata prin tratamentul parodontal, este adesea identificata in infectiile recurente.
Parodontopatiile reprezinta boli severe si totodata o adevarata provocare pentru medicii dentisti, intrucat majoritatea pacientilor nu stiu ca sufera de asemenea afectiuni sau afla pre atarziu, cand deja leziunile sunt avansate.

Terapia parodontala traditionala presupune detartrajul minutios (sonic, ultrasonic si/sau manual) al dintilor, asociat cu instruirea pacientului in vederea insusirii si mentinerii unei igiene orale riguroase. Uneori se impun si interventii chirurgicale parodontale pentru reducerea pungilor retentive sau pentru refacerea structurilor distruse.

Producatorii vaccinului sustin ca produsul va preveni mai degraba progresia bolii parodontale si nu tinteste managementul simptomelor sau al complicatiilor asociate bolii.

Gingia sanatoasa

Pentru a recunoaste mai usor orice modificare a gingiei, trebuie sa stim in primul rand care sunt caracteristicile unei gingii sanatoase:

• culoarea este roz deschis
• textura gingiei este punctata (asemanatoare cojii de portocala)
• este ferma si foarte aderenta de osul alveolar
• nu prezinta ulceratii, fisuri
• nu sangereaza nici spontan, dar nici la periaj sau in cursul alimentatiei

Cauze

In marea majoritate a cazurilor gingivita este provocata de prezenta placii bacteriene si/sau a tartrului dentar in apropierea gingiei. Daca igiena este neglijata sau efectuata incorect, placa bacteriana acumulata in cantitati tot mai mari poate duce la inflamarea gingiilor in doar 3 saptamani. Daca acest depozit moale, care contine milioane de microorganisme, nu este indepartat cu regularitate, bacteriile si toxinele acestora produc procese inflamatorii in tesutul gingival.

In plus, placa bacteriana depusa pe dinti se poate mineraliza prin precipitarea elementelor anorganice din saliva, formand tartrul dentar. Tartrul accelereaza si intretine gingivita. Daca inflamatia persista, in timp se poate extinde din gingie catre tesuturile invecinate, care participa la sustinerea dintelui in os: osul, radacina dintelui si ligamentele dento-alveolare.

Din pacate, inflamatia aceasta implica si fenomene distructive, astfel ca in decurs de cateva luni sau ani (durata variaza in functie de persoana si agresivitatea bacteriilor) osul si gingia se retrag de pe radacina dintelui, iar dintele se mobilizeaza, poate deveni sensibil, cariat la radacina sau pur si simplu se poate pierde complet prin mobilitate extrema.

Alte cauze:

• periajul dur al dintilor – in special cand se folosesc periute de dinti dure sau se aplica forte excesive
• obturatii (plombe) sau proteze si lucrari protetice dentare incorecte
• alinierea incorecta a dintilor – ex. dinti inghesuiti, incalecati – aceste situatii favorizeaza acumularea placii bacteriene mai ales intre dinti
• uneori ranirea gingiei cu diverse alimente tari pot determina inflamatia locala a gingiei, dar aceasta se remite dupa 4-5 zile.
• boli generale: diabetul zaharat, boli endocrine, leucemii – acestea duc la slabirea organismului si inflamarea gingiilor
• sarcina – modificarile hormonale determina o reactie mai accentuata a gingiei fata de prezenta placii bacteriene
• anumite medicamente: antihipertensive, antiepileptice
• lipsa vitaminei C

Semne si simptome

In general primele semne apar la nivelul gingiei dintre dinti, apoi fenomene se extind la toata gingia

• culoarea gingiei devine roz intens, rosu aprins sau rosu-violaceu (in functie de severitate)
• gingia poate prezenta diferite grade de tumefiere (inflamatia presupune si acumulare locala de lichid, tradusa prin umflarea gingiei)
• dispare textura punctata a gingiei si datorita edemului, ea devine lucioasa, intinsa
• nu mai este ferma, ci moale, buretoasa
• adesea sangereaza si la cea mai mica atingere: in timpul periajului, vorbirii sau la mestecarea alimentelor
• in cazuri grave la marginea gingiei apar ulceratii, fisuri
• se poate asocia sensibilitate gingivala sau retractia gingivala
• respiratie urat mirositoare datorita bacteriilor anaerobe cantonate in spatiul dintre dinti si gingie

Tratamentul gingivitei

In cadrul unui consult stomatologic medicul dentist poate stabili cauza gingivitei si poate recomanda si efectua tratamentul adecvat.
Intrucat cea mai frecventa cauza a gingivitei o reprezinta placa bacteriana, este necesara o igienizare profesionala care poate consta in detartraj supragingival si subgingival (la persoanele care au tartru), insotit de periaj profesional sau curatare cu pulbere abraziva.

In cadrul sedintei de igienizare pacientul este instruit cu privire la periajului dentar corect, i se recomanda si i se explica folosirea anumitor instrumente complementare care ajuta la eliminarea cat mai eficienta a placii bacteriene (ata interdentara, periuta interdentara, periuta unismoc sau ape de gura).

Este indicat ca la cel mult 3-4 saptamani dupa sedinta de igienizare profesionala sa va prezentati la un control, pentru a aprecia evolutia inflamatiei gingivale si – la nevoie – pentru a mai corecta deprinderile de igiena orala. Este foarte important ca pacientul sa efectueze regulat dar si corect periajul dentar. In lipsa acestuia toate masurile profesionale sunt zadarnice.

Recomandari suplimentare:

• consumati legume si fructe proaspete pentru a asigura un aport suficient de vitamina C (necesara mentinerii sanatatii gingivale)
• renuntati la fumat! fumatul diminueaza capacitatea de aparare a gingiei si agraveaza inflamatia
• puteti opta pentru paste de dinti ce contin extracte de plante (Parodontax, Blend-a-Med Complete+Herbal sau Colgate Herbal) – musetel, salvie, smirna, etc.
• respectati controalele stomatologice periodice (o data la 6 luni)

Este important de retinut, insa, ca factorul cauzal major al acestor afectiuni este placa bacteriana acumulata pe dinti si mucoasa orala. Acest depozit bacterian trebuie indepartat corect si in mod regulat pentru a preveni consecintele prezentei sale.

Prin metabolismul sau specific, placa dentara produce numerosi acizi, care pot dizolva substantele minerale din smaltul dentar, ducand treptat la formarea leziunilor carioase.

Pe de alta parte, anumite microorganisme ale acestei placi elimina toxine si enzime care ataca gingia, activeaza mecanismul de aparare ale organismului care la randul sau elibereaza substante distructive si in timp se instaleaza fenomene de inflamatie, cunsocute sub denumirea de gingivita.

Ce poti face pentru prevenirea cariei si a gingivitei?

• efectueaza periajul dentar corect si regulat (cel putin de 2 ori/zi)
• foloseste zilnic ata interdentara pentru curatarea spatiilor dintre dinti, unde nu ajunge peria
• avand in vedere ca fluorul asigura o protectie anticarioasa eficienta, dupa periajul de seara al dintilor, folosirea atei si raclarea limbii, este recomandat sa clatiti energic gura cu apa, iar apoi sa utilizati un produs de igiena orala care contine fluoruri. Astfel, puteti opta intre o apa de gura, un gel cu fluor (concentratia fluorului ~1000-1500 ppm) sau din nou pasta de dinti clasica.
• in cazul in care folositi apa de gura ca sursa de fluor, clatiti cavitatea bucala cel putin 30 de secunde, preferabil timp de 1 minut, apoi scuipati solutia si nu clatiti cu apa
• daca optati pentru gelul sau pasta de dinti cu fluor, aplicati pe peria de dinti o cantitate mica din aceasta, badijonati toate suprafetele dentare si mentineti in gura spuma formata timp de cel putin 1 minut, dupa care o scuipati si nu clatiti deloc. Pasta de dinti neclatita poate prezenta dezavantajul ca lasa urme albe la coltul gurii sau pe buze si in cazul in care periajul se efectueaza in timpul zilei, fiind urmat de activitatea zilnica, creeaza disconfort estetic sau senzatia de uscaciune a gurii.
• nu folositi timp indelungat paste de dinti cu efect de albire, intrucat acestea contin cantitati mai mari de substante abrazive sau materiale abrazive cu granulatii mai mari si astfel pot distruge smaltul dentar si giniga.
• la fel de importanta este si vizita periodica la stomatolog. Controlul regulat la medicul dentist permite depistarea precoce a afectiunilor dentare, cu mult timp inainte de aparitia durerilor sau a complicatiilor.
• cu ocazia acestor controale, medicul stomatolog poate efectua igienizarea profesionala a dintilor, constand in detartraj si periaj profesional, eventual sigilarea santurilor si fosetelor retentive de pe suprafata masticatorie a dintilor pentru prevenirea cariei.

In cadrul studiului, autorii au testat fluidul santului gingival si probe de sange, provenite de la 10 pacienti cu afectiuni gingivale grave, respectiv de la 10 persoane cu gingia sanatoasa. In cadrul lotului de subiecti sanatosi s-au constatat concentratii crescute de antioxidanti. In schimb, la pacientii cu inflamatie gingivala, nivelul elementelor antioxidante era semnificativ mai mic, atat in lichidul santului gingival din jurul dintilor, cat si in probele sanguine, in comparatie cu grupul de control, cu subiecti sanatosi.

Rezultatele studiului s-au publicat in paginile revistei “Jurnalului de Patologie Clinica: Patologie Moleculara”.

Dr. Chapple a adaugat faptul ca antioxidantii ce detin rol important in fluidul santului gingival indeplinesc functii similare si la nivelul plamanilor si al colului uterin. Aceste descoperiri atesta faptul ca suprafetele mucoase au nevoie de protectie suplimentara impotriva leziunilor provocate de radicalii liberi si acest lucru este posibil doar prin intermediul fluidelor bogate in antioxidanti.

Se formuleaza insa o intrebare fireasca: de ce persoanele cu afectiuni gingivale grave prezinta un nivel scazut de antioxidanti? Se pare ca organismul acestor subiecti fie produc mai putine elemente antioxidante ca restul peroanelor, fie au un nivel crescut de radicali liberi si astfel rezervele de antioxidanti sintetizati se epuizeaza rapid. Sau, poate fi vorba de combinatia celor doua fenomene. De asemenea, se presupune si faptul ca radicalii de oxigen, extrem de agresivi, ce se produc in cursul inflamatiei parodontale, se disperseaza si in circulatia sanguina si astfel duc la scaderea nivelului de antioxidanti periferici prezenti in sange.

Afectiunile gingivale prezinta pe plan mondial o incidenta de aproximativ 10-15%. De regula, gingivita este provocata de placa bacteriana (adica de igiena orala defectuoasa). Prin concentratia mare de microorganisme, placa dentara determina inflamatia gingiei, care – netratata – in timp poate determina si pierderea treptata a suportului osos din jurul dintilor si pierderea dintilor din regiune.

Acest studiu arata si detalii privind legatura intre inflamatia cronica si problemele de sanatate, conform declaratiilor oferite de specialistii implicati in proiect.

Printre aceste substante se numara: butelina, acidul butelic, acidul oleanic, aldehida oleanica si 5-hidroxi-furfuralul. Ultimele trei enumerate au cel mai puternic efect impotriva bacteriilor, indeosebi asupra Streptococcus mutans si Porphiromonas gingivalis. Este nevoie de o concentratie cuprinsa intre 200-1000 micrograme/ml pentru efectul scontat. Acidul butelinic si derivatii acestuia, insa, necesita o concentratie mult mai ridicata decat substantele descrise anterior. Acidul oleanic, in doza de 31 micrograme/ml, previne adeziunea Streptococului mutans la mucoasa, fenomen indispensabil in procesul de proliferare bacteriana.

Stafidele erau considerate pana nu demult cariogene datorita aderentei la suprafata dintilor si continutului glucidic ridicat. Se pare insa ca nu proprietatile fizice determina cariogenitatea alimentelor – uneori primeaza continutul lor chimic.

Din punct de vedere chimic, stafidele nu contin cantitati insemnate de zaharoza, glucidele fiind prezente indeosebi sub forma de glucoza si fructoza, mai putin nocive in privinta cariogenezei.

Ce efecte poate avea sarcina asupra dintilor si gingiei?

Sarcina este insotita de numeroase schimbari hormonale care amplifica totodata si riscul inflamatiilor gingivale. Nivelurile variabile ale hormonilor determina o sensibilitate crescuta a gingiei fata de bacteriile ce se acumuleaza in placa dentara depozitata pe dinti si gingie. Gingivitele deja existente se pot agrava in perioada sarcinii. Din acest motiv, este important ca femeia gravida sa acorde o atentie deosebita igienei orale si sa impiedice acumularea placii dentare bacteriene.

Cum apare gingivita?

Cauza majora a inflamatiei gingivale o reprezinta placa dentara. Daca aceasta din urma nu este indepartata la timp cu peria de dinti si ata dentara, se acumuleaza in cantitati tot mai mari pe dinti si sub marginea gingiei, producand inflamatia tesuturilor moi, ce poarta denumirea de gingivita. Aceasta reprezinta prima faza a bolilor gingivale si parodontale. In lipsa tratamentului, aceasta inflamatie se agraveaza si in timp duce la instalarea parodontitei (inflamatia ligamentelor si a osului care asigura sustinerea dintilor pe arcada). Parodontita distruge in mod ireversibil gingia ce asigura nutritia si circulatia sanguina la acest nivel, precum si osul ce sustine dintii.

Cum pot sti daca am sau nu gingivita?

In randul femeilor insarcinate, nu mai putin de 70% prezinta una din formele de boala gingivala. Semnele majore ale acesteia cuprind:

• gingia sensibila, umflata sau intens rosie
• in timpul sau in urma periajului dentar gingia sangereaza
• nu puteti scapa nicicum de mirosul sau gustul neplacut al gurii

Sunt in pericol in ceea ce priveste cariile?

Absolut. Pofta pentru dulciuri si greata de dimineata (ce poate impiedica pana si spalatul pe dinti) creste semnificativ riscul la carii.

Cum pot preveni caria si gingivita?

Iata o lista, care va poate ajuta sa mentineti igiena si santatea dintilor si a gingiei dvs.:

• spalatul pe dinti regulat, zilnic de cel putin 2 ori
• utilizarea unei perii de dinti corespunzatoare, care se schimba la intervale de cate 3 luni (evitati peria cu smocuri dure / hard)
• alocati timp suficient periajului dentar – minim 2 minute/periaj – si insistati pe toate surpafetele dentare
• curatati zilnic spatiile dintre dinti cu ajutorul atei dentare sau al periei interdentare, pentru a indeparta placa dentara si din zonele greu accesibile
• evitati consumul frecvent de dulciuri, in special intre mesele principale
• prezentati-va la control stomatologic ata la inceputul sarcinii, cat si pe parcurs

In acelasi timp, studiile arata ca persoanele care sufera de parodontita au probleme in controlul diabetului deoarece gingivita severa afecteaza controlul metabolic si statusul nutritional al persoanelor cu diabet”, a declarat Massimo Massi-Benedetti (IDF).

“Prin informarea internistilor si dentistilor cu privire la aceasta relatie intre igiena orala si diabet, putem creste calitatea vietii celor care sufera de diabet”, a declarat Dr. Burton Conrod, presedintele FDI.

Mai multe informatii: www.fdiworldental.org.